Madalin Teodosescu, presedintele Asociatiei Oraselor: “Ne dorim o strategie smart coordonata la nivel national”

„Smart City” a devenit o tema dezbatuta intens in spatiul public in ultimul timp, dar abordata cu reticenta de catre edilii oraselor mici si mijlocii. Exista, ce-i drept, si exceptii, dar progresele sunt inca timde. In opinia presedintelui Asociatiei Oraselor din Romania, Madalin Teodosescu, principalii catalizatori ai revolutiei „smart” la nivel local ar putea fi o strategie coordonata la nivel national, parteneriatele public-privat si programele de finantare europene.

Din ce in ce mai multe orase din Romania incep sa isi manifeste interesul pentru proiectele “smart”, insa nu foarte multe si depasesc stadiul de intentie. Cum sprijina asociatia dvs. astfel de initiative?

AOR a raspuns intotdeauna pozitiv initiativelor de tip “smart”, tocmai pentru ca vrem sa fim la curent cu oportunitatile tehnologice. Cu toate acestea, chiar daca recomandarile si implicarile noastre sunt ferme, cei mai multi dintre membrii asociatiei noastre, primari ai oraselor mici din Romania, depind de alte structuri administrative atunci cand trebuie sa implementeze proiectele. Iar atunci cand, de exemplu, un consilier judetean nu vrea sa voteze pentru un astfel de proiect – pentru ca nu il intelege sau i se pare ca e scump – sau cand depindem de cotele defalcate de Impozitul pe Venitul Gospodăriilor (IVG), deja incepem sa avem probleme. Bugetul de investitii al unei localitati mic urbane este un subiect sensibil, in conditiile in care, de mai bine de 25 de ani, orasele nu au avut acces la surse de finantare provenind din fonduri nationale cele europene si a existat o politica continua a administratiei centrale de izolare financiara a oraselor mici. Pe de alta parte, stiu ca se vorbeste despre dezvoltarea retelelor 5G in Romania in anii urmatori, dar, de exemplu, noi ne-am dori ca macar 3G – ce sa mai vorbim de 4G – sa functioneze eficient in orasele noastre si sa nu mai avem probleme cu comunicarea.

Exista insa proiecte interesante implementate deja si la nivelul oraselor mici si mijlocii…

Intr-adevar, avem exemple de orase care beneficiaza de iluminat public cu lampi cu leduri, precum Bals – orasul al carui primar sunt – Targu-Neamt sau Comanesti, si care si-au redus semnificativ factura la energia electrica. La Mizil se utilizeaza panouri fotovoltaice, un sistem de management responsabil al deseurilor si unul de informatii geospatiale (GIS). Seini, din judetul Maramures, este primul oras din Romania care isi produce energia electrica pentru iluminatul public in regie proprie, folosind dejectii animaliere provenind din zona, energia electrica si cea termica fiind obtinute folosind biogaz. Avem primarii cu sisteme “smart” de gestionare a documentelor care au permis cresterea gradului de transparenta a administratiei publice. Un alt exemplu este orașul-stațiune Gura Humorului, unde sunt montate hotspot-uri Wi-Fi cu acces la internet gratuit pentru turiști și locuitori.

Initiativele “smart” se confrunta cu o serie de provocari specifice, atat tehnologice, cat si financiare. Pot reprezenta pareneriatele public-privat o solutie de depasire a acestor bariere?

Tabloul se prezinta cam asa: avem autoritatea publica centrala, reprezentata de Ministere, avem autoritatea locală, reprezentata de Primarii, și avem un mediu privat – este trioul perfect in dezvoltarea acestor proiecte, cel mai potrivit pentru ca proiectele inteligente sa beneficieze de sprijin autorizat si expertiza in domeniu. Prin parteneriate, orasele pot primi inclusiv suportul logistic si de aplicare propriu-zisa, vitale pentru orice proiect, iar pe de alta parte fondurile europene reprezinta o sursa de finantare importanta la care se poate apela.

Ce masuri estimati ca ar putea simplifica si facilita demararea proiectelor “smart” in orasele mici si mijlocii?

In calitate de președinte al Asociatiei Oraselor din Romania, doresc sa adresez un apel companiilor care furnizeaza servicii “smart” pentru administratie sa vina alaturi de noi pentru a putea sprijini dezvoltarea locala a oraselor mici. Membrii noștri, localitati urbane pana in 50.000 de locuitori, prin faptul ca au o populație relativ redusa, ofera avantajul implementării integrate a unor astfel de tehnologii. Cred ca este mult mai usor sa dezvolti un proiect de tip oras inteligent intr-o localitate cu un numar mai mic de locuitori, pentru ca ai posibilitatea integrarii mai multor aplicatii, care, intr-un final, sa contribuie la bunastarea cetatenilor si dezvoltarea localitatii. Eu cred în puterea de crestere a orașelor mici și sunt convins că acestea pot oferi un exemplu de buna practica si pentru municipalitati mai mari. Si mai cred ca, din punctul acesta de vedere, avem un avantaj prin oportunitatile oferite de fondurile europene si noile tehnologii. Cum este de exemplu Programul Operational Regional 2014-2020, prin care, pe componenta dedicata transportului in comun, se pot achizitiona doar autovehicule electrice sau care consuma GPL.

Cat de utila considerati stabilirea unei strategii smart nationale coordonata la nivelul administratiei publice centrale?

Ne dorim ca o strategie “smart” sa fie coordonata national. Multe dintre orasele mici au prinse in strategiile de dezvoltare locala componenta de oras inteligent si atragerea de finantari care sa sprijine un asemenea tip de dezvoltare, iar daca acest lucru ar putea sa fie sincronizat cu administratia centrala ar fi un pas bun. Chiar dacă proiectele “smart” sunt unele de care au auzit multi dintre decidentii din administratia locala, ba chiar unii le-au și implementat, e clar ca tehnologia costa si necesita investitii considerabile. Cand vorbim despre orasele mici de pana in 50.000 de locuitori, cu siguranta ca principala preocupare a edililor este legata de infrastructura de transport (strazi, trotuare, mijloace de transport in comun, parcari) si de infrastructura sociala (scoli, spitale, centre comunitare pentru persoane varstnice, after-school), iar acestea se pot alinia conceptelor.

In acest context, care sunt asteptarile pe care le aveti de la SMART CITIES OF ROMANIA?

Ca fiecare din editiile precedente, expo-conferinta ne ofera posibilitatea sa ne actualizam informatiile din acest domeniu, dar si sa venim in contact direct cu multe mecanisme importante ale conceptului in Romania. Sunt principalele motive pentru care am salutat cu entuziasm propunerea ca, anul acesta, AOR sa fie partener al evenimentului si sper ca, impreuna, sa invatam lucruri noi si sa punem bazele unor colaborari si strategii eficiente pentru administratia publica.