România asimilează lent conceptul „Smart Energy‟

Managementul inteligent al energiei este o componentă esenţială a stragegiilor „smart‟ iniţiate de tot mai multe comunităţi locale. Concepte precum „Smart Grids‟ şi „Smart Metering‟ nu mai reprezintă de ani buni o noutate în Româna, însă transpunerea lor în practică se face lent, iniţiativele locale fiind dependente de strategiile naţionale în acest domeniu. Călin Radu Vilt, consilier ştiinţific în cadrul Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), ne-a oferit câteva repere ale evoluţiei României pe sectorul „Smart Energy‟.

În ce stadiu este strategia naţională de dezvoltare inteligentă a reţelelor electrice?

Proiectul Strategiei Energetice are o foarte bună abordare a capitolului dedicat reţelelor inteligente (Smart Grids). Rămâne însă să vedem varianta finală care se va aproba şi – mai ales! – voinţa politică de a fi transpusă în practică. Pe de altă parte, în direcţia încurajării apariţiei sistemelor mici de generare de energie şi a pieţei de servicii energetice nu se înregistrează deocamdată progrese semnificative.

Care este stadiul implementării sistemelor de contorizare inteligentă (Smart Metering) la nivel naţional? Există riscul unei proceduri de infringement din partea UE?

Autoritatea de Reglementare a analizat rezultatele celor 45 de proiecte-pilot realizate de cei patru operatori de distribuţie în opt regiuni şi a aprobat dezvoltarea şi instalarea a 1,5 milioane de contoare inteligente. Ţintele stabilite de UE sunt însă atingerea unui grad de contorizare inteligentă de 80% la nivel naţional în 2020 şi 100% – în 2022. Aparent, aceste termene nu vor fi respectate pentru că, încă de la analiza cost-beneficiu, s-a subliniat că rentabilitatea proiectelor este scăzută în mediul rural cu consum foarte mic, până după 2026-2030. Pe de altă parte, acţiunea de instalare a contoarelor inteligente trebuie să meargă în paralel cu modernizarea tuturor instalaţiilor. Iar acest proces necesită un timp mai îndelungat decât cel anticipat de UE – din acest motiv, s-a recomandat şi folosirea unor stimulente de reglementare. Mai trebuie precizat şi faptul că nu doar România, ci mai multe ţări din cadrul UE se confruntă cu întârzieri în domeniul contorizării inteligente, însă la fel de adevărat este că unele au devansat termenele, finalizând instalarea sau aflându-se în faze finale (Italia, Suedia, Spania etc.).

Cât de dezvoltată este, la momentul actual, infrastructura de alimentare a automobilelor electrice?

Infrastructura publică de autovehicule electrice este foarte modestă, chiar dacă s-au adoptat programe ambiţioase la nivelul Administraţiei Fondului pentru Mediu. Realizările modeste se datorează dificultăţilor de avizare şi autorizare a lucrărilor şi faptului că încă nu s-au clarificat cu Ministerul de Finanţe aspectele legate de gratuitate şi decontarea de TVA şi/sau şoldul de TVA acolo unde vor apărea staţii cu plata încărcării.

Cum apreciaţi în acest context utilitatea evenimentului SMART CITIES OF ROMANIA 2017?

Atât expoziţia, cât şi conferinţa vin în întâmpinarea eforturilor UE pentru promovarea Pactului de la Amsterdam în contextul noii Agende Urbane adoptate de Comisia Europeană. Există un ansamblu de probleme legate de adoptarea standardelor necesare, de începerea unor programe de cercetări şi, nu în ultimul rând, de definirea şi iniţierea unor noi programe de studiu în universităţi, pentru pregătirea generaţiilor de specialişti care trebuie să contribuie la implementarea acestor concepte revoluţionare. Viteza de inovare în ţările dezvoltate a atins cote deosebit de înalte, fiind nevoie de o schimbare importantă de atitudine pentru o abordare eficientă şi accelerarea demersurilor de transformare a comunităţilor. Digitalizarea a cuprins toate domeniile economice şi este considerată cea mai importantă şi mai amplă revoluţie economică a omenirii, fiind nevoie de o implicare masivă a mediului politic.