“Smart Cities of Romania 2017”: un maraton al solutiilor si bunelor practici in domeniul oraselor inteligente

Cea de a doua zi a expo-conferintei national „Smart Cities of Romania 2017″ a readus alaturi reprezentanti ai mediului academic, ai autoritatilor locale si organismelor de reglementare si ai mediului de afaceri care au dezbatut problemele curente cu care se confrunta comunitatile locale si au analizat capacitatea solutiilor inteligente de a furniza raspunsuri viabile la aceste provocari.

Coordonarea, o provocare cu specific local

Deschiderea evenimentului “Smart Cities of Romania 2017” a fost facuta de catre Mihaela Vrabete, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, care a adus in discutie o serie de prioritati actuale in domeniul strategiilor de eficientizare a consumului energetic al comunitatilor locale si de asigurare a mobilitatii interne, insistand asupra imperativului integrarii planurilor de dezvoltare “Este necesar ca solutiile operatorilor de servicii publice sa se plieze pe planurile si structurile de dezvoltare locale. Pentru ca intr-un fel vom actiona in cazul localitatilor izolate si altfel in cazul zonelor metropolitante”, a explicat secretarul de stat MDRAP, care a detaliat beneficiile pe care le pot genera platformele de colaborare dintre aparatul administrativ, mediul privat si cel universitar.

Coordonarea strategiilor de dezvoltare a fost abordata si de catre Corina Popescu, secretar de stat Ministerul Energie, care a insistat asupra prioritatilor noii Strategii energetice a României in perioada 2016-2030, proiect lansat in dezbatere publica recent. Seceretarul de stat a subliniat importanta tot mai mare pe care o capata conceptul Smart Grid si cel de “consumator dispecerizabil” in contextul noilor politici europene in domeniul energetic, dar si asupra provocarilor pe care le genereaza adoptarea acestora.

Infringement in 2020?

Subiectul retelelor inteligente a fost o tema intens dezbatuta in cadrul „Smart Cities of Romania 2016″, fiind dezvoltat si de catre Calin Radu Vilt, consilier stintific CNR-CME: “In 2010, estimam la aproximativ 20 de ani timpul necesar implementarii retelelor inteligente in Romania. Insa, daca ne raportam la ceea ce s-a realizat de atunci pana in prezent, este foarte probabil ca estimarea initiala sa se dubleze. Pana in 2016 au fost instalate 300.000 de contoare inteligente, iar in urmatorii patru ani ne mai raman de instalat 8,2 milioane de contoare inteligente. Este adevarat, nu suntem singura tara membra UE aflata in aceasta situatie, dar la fel de adevarat este ca exista tari, precum Italia si Suedia, care sunt contorizate inteligent 100%. Si mai exista inca un aspect care trebuie subliniat – acela ca Romania este singura tara din UE cu trei fabrici de contoare. (…) Dupa viteza cu care ne miscam in domeniul contorizarii inteligente, este posibil ca Romania sa se confrunte cu o procedura de infringement din partea UE in 2020.”

Predictie infirmata de Emil Calota, vicepresedintele ANRE, care si-a argumentat pozitia prin faptul ca la nivelul UE are loc o reconsiderare a patru directive din domeniul strategiei energetice, care fac referire la resursele regenerabile, politicile de eficienta energetica si gurvernanta energetica.: “Nu ma tem de un infringement pentru faptul ca Romania nu va atinge un nivel de 80% de contorizare inteligenta in 2020. Analizele facute dupa doi ani de proiecte-pilot de contorizare inteligenta arata clar ca si la nivelul Comisiei Europene se mai fac greseli si ca valoarea de 80% stipulata de Directiva 72 este o nefundamentata. (…) Ne vom asuma impreuna cu Ministerul Energiei renegocierea la nivelul CE, din simplul motiv ca in Romania 48% din locuinte se regasesc in spatiul rural. Propunerea noastra va fi o abordare de tip gradual, intr-o prima faza concetrandu-ne pe acoperirea integrala a zonelor urbane – asa cum se realizeaza si in tarile europene si in SUA – si abia apoi, in etapele urmatoare, o data cu pregatirea infrastructurii ne vom indrepta si catre zona rurala”, a explicat vicepresedintele ANRE.

O referire indirecta la avatarurile politicilor energetice in Romania a avut si Bogdan Puscasu, City Managerul Municipiul Piatra Neamt: “Nu e foarte «smart» pentru noi, primariile, faptul ca acum cativa ani am dat sistemele de ilumintat public operatorilor mari din domeniul energiei electrice, iar acum, prin lege, trebuie sa le luam inapoi, pe bani buni, desi noi le-am dat gratis”.

Subiectul Smart Grid a fost abordat si de catre reprezentantii Universitatii POLITEHNICA Bucuresti, gazda evenimentului “Smart Cities of Romania 2017. UPB are un proiect in domeniul retelelor inteligente, care urmeaza sa fie integrat in proiectul mai mare Smart Campus, pe care universitatea bucuresteana il realizeaza cu sprijinul USDTA.

Standarde si cladiri inteligente

Un alt unghi de atac al problematicii oraselor inteligente a fost adus in discutie de catre Iuliana Chilea, director Asociatia de Standardizare din Romania, care a argumentat necesitatea standardizarii in aplicarea conceptului Smart City prin imperativul interoperabilitatii sistemelor inteligente.

O abordare conexa a avut si profesor dr. Ing. Emilia Cerna Mladin, presedinte Asociatia Auditorilor Energetic pentru Cladiri din Romania, care a subliniat importanta critica a eficientei energetice, facand referire la recentul ordin al MDRAP numarul 386/2016 (pentru modificarea şi completarea Reglementării tehnice “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”). “Noul ordin a regandit zonarea climatica a Romaniei prin adaugarea unei zone climatice 5 in ideea identificarii unor masuri de modernizare energetica a fondului construit, corelate cu conditiile climatice. In plus, s-au stabilit o serie de cerinte de performanta care definesc nivelurile pentru diferite tipuri de cladiri pana in 2018, cand cladirile publice vor fi obligate sa aiba constructii cu un consum cat mai redus de energie primara”, a explicat presedintele AAECR.

Un proiect interesant de cladire inteligenta a fost cel realizat de colectivul EFden, care a prezentat o casa activa, eficienta energetic, sustenabila si confortabila. EFden este un proiect studentesc, realizat de o echipa de 250 de tineri si in care au fost implicate mai mult de 120 de companii. Proiectul, care a participat deja la numeroase competitii internationale, va concura din nou in 2018 Solar Decathlon Dubai.

 Studii de caz si exemple de bune practici

Si cea de a doua zi a “Smart Cities of Romania 2017” a adus in prim-plan numeroase studii de caz si prezentari de proiecte deja implementate. Timisoara a tinut capul de afis cu proiectele de Smart Lighting si Smart Parking realizate de ZTE, dar si cu sistemul de management inteligent al traficului implementat de Swarko. Cu un proiect in domeniul transportului realizat din fonduri europene a fost prezenta si Craiova (singurul municipiu din Romania care a coordonat un proiect la nivel european), implementat de IPA CIFATT.

Exemplele de bune practici au fost completate de catre companiile Siemens, AP Systems, Huawei si Hikvison, care au prezentat proiecte si solutii inteligente implementate la nivel international, dar cu potential ridicat de replicare si pe plan local. Exceptie de la regula a facut Telekom Romania, care, desi are deja un proiect functional realizat impreuna cu Cisco in Bucuresti, a prezentat in cadrul “Smart Cities of Romania 2016” realizarile companiei in domeniul platformelor de management pentru electromobilitate. Compania mama, Deutsche Telekom, si-a anuntat intentia de a deveni pana in 2020 cel mai mare operator de incarcare electrica a autovehiculelor la nivel european, obiectivul fixat fiind operarea a 50% din reteaua electrica de alimentare.

Majoritatea proiectelor si solutiilor prezentate au putut fi vazute la lucru in cadrul in cadrul expozitiei “Smart Cities of Romania 2016”, la care au participat nu doar reprezentantii mediului privat, ci si ai Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, ai Primariei Municipiului Bucuresti si ai Ligii Studentilor Electronisti.

Dupa doua zile de sesiuni interactive, se poate concluziona fara echivoc ca si ea de a doua editie a expo-conferintei “Smart Cities of Romania” a reusit prin abordarea pragmatica a problematicii oraselor inteligente si implicarea activa a institutiilor administratiei centrale si locale si a organismelor de reglementare sa isi consolideze statutul de cel mai relevant eveniment dedicat solutiilor “smart” la nivel national. Diversitatea tematicilor, tratate dintr-o perspectiva integrata, nivelul ridicat al specialistilor invitati, structura interactiva si prezenta numeroasa in cadrul expozitiei au permis evenimentului sa depaseasca stadiul abordarilor teoretice si sa ofere informatii actionabile si solutii concrete, cu adevarat utile comunitatilor locale care doresc sa devina “inteligente”.