SmartCity si noile provocari de securitate

Proiectele “Smart City”, din ce în ce mai populare la nivel naţional, cresc exponenţial gradul de expunere a serviciilor furnizate către cetăţeni în faţa ameninţărilor de securitate. Este un aspect critic pe care însă puţine administraţii publice locale îl conştientizează, potrivit lui Stelian Arion, vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Tehnică de Securitate.

Cât de pregătite sunt administraţiile publice locale pentru a face faţă noilor tipuri de ameninţări specifice proiectelor “Smart City”?

În perioada actuală, instituţiile publice au dificultăţi în a se alinia la evoluţia societăţii şi economiei către ceea ce specialiştii numesc ”Economia digitală” şi ”Revoluţia industrială 4.0”, din care face parte şi conceptul-umbrelă ”Smart City”. Cu toată bunăvoinţa şi competenţa unor persoane din cadrul administraţiei – încă puţine, din păcate –, răspunsul instituţiilor frânează şi disipă, mai degrabă, efortul mediului de afaceri sau al societăţii civile de a ţine pasul cu această evoluţie. Până la a contracara eficient noile tipuri de ameninţări, administraţiile publice se confruntă cu provocări mai vechi, precum lipsa de resurse financiare, lipsa de competenţe de profil, lipsa unei abordări strategice etc. Cu toate acestea, există oportunităţi care pot fi valorificate, iar unele administraţii locale se evidenţiază deja prin proiecte care se pot încadra în conceptul “Smart City”.

Care sunt, în opinia dvs., principalele provocări cu care se confrunta viitoarele oraşe inteligente?

Sunt mai mulţi factori care impietează asupra implementării proiectelor ”Smart City”. Aş porni de la lipsa unei înţelegeri general acceptate a principalelor componente ale conceptului şi a unor linii directoare privind dezvoltarea aplicaţiilor şi proiectelor, finanţarea acestora, calitatea implementării şi, foarte important, utilizarea lor la parametrii aşteptaţi. De aceea, eu consider că este nevoie de precizarea acestor “detalii” prin intermediul unei strategii naţionale, pe baza căreia se pot dezvolta ghiduri pentru aplicaţii în care să fie precizate cerinţe de compatibilitate, operaţionale, de securitate etc. Este important ca această abordare să includă proiectele finanţate din fonduri europene, astfel încât să nu mai fie acceptate la finanţare proiecte care nu includ toate componentele necesare. Este nevoie de o astfel de strategie naţională privind proiectele ”Smart city” în România, care sa stabileasca obiectivele şi liniile de acţiune pentru modernizarea oraşelor si care poate constitui un factor de dezvoltare a unui sector economic şi de afaceri cu valoare adăugată mare şi coeficient de sustenabilitate ridicat.

Cum poate fi depăşită însă problema deficitului de specialişti în domeniul securităţii?

Se spune, pe deoparte, că nu sunt suficienţi specialişti în securitate. Pe de altă parte, prestatorii de profil se plâng că piaţa de securitate este prea mică şi nu reflectă necesităţile actuale. Ambele părţi au dreptate. Ne confruntăm însă, în primul rând, cu o lipsă de conştientizare a cerinţelor de securitate, a ameninţărilor şi riscurilor care apar odată cu evoluţia societăţii. La această situaţie contribuie şi instituţiile cu atribuţii de securitate care nu înţeleg încă beneficiile dialogului şi cooperării, menţinând problematica la nivelul securităţii naţionale. Evoluţia rapidă a societăţii generează, evident, un necesar foarte mare de specialişti cu aptitudini şi competenţe, nu numai însă în domeniul specializat al securităţii, ci şi în alte domenii. Este o criză cu care se confrunta toate ţările şi care poată fi depăşită numai prin programe consistente, susţinute pe o perioadă îndelungată, de formare de competenţe.

Ce măsuri promovează ARTS în acest sens?

ARTS deţine propriul Centru de formare profesională, prin intermediul căruia se adresează domeniului securităţii fizice, fie că este vorba de evaluarea riscului, de furnizarea de soluţii tehnice sau de management al securităţii. Toate cursurile au la bază ocupaţii în COR şi standarde ocupaţionale. Asociaţia poate dezvolta pe viitor şi alte forme de instruire şi formare de competenţe profesionale în domenii precum ”Smart City” sau ”Securitatea informaţiei”.

Înregistraţi, la nivelul asociaţiei, un interes real din partea administraţiei publice pe zona securităţii?

Din păcate, nu. Administraţia publică rămâne, în general, într-un ”turn de fildeş” şi preferă căi proprii, netransparente, de soluţionare a problemelor de securitate, mergând până la înfiinţarea de societăţii proprii ca prestatori de servicii de securitate pentru obiectivele locale. Nu se înţelege încă ideea că a susţine dezvoltarea şi creşterea competenţei diverselor domenii de afaceri reprezintă o datorie a administraţiei publice.

Cum apreciaţi în acest context utilitatea evenimentului SMART CITIES OF ROMANIA 2017?

Aşa cum au demonstrate-o şi ediţiile anterioare, expo-conferinţa naţională SMART CITIES OF ROMANIA este un eveniment necesar pentru că reprezintă o platformă de dialog între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă, prin intermediul căreia se transmit şi primesc informaţii şi bune practici şi se aliniază şi precizează percepţii şi concepte care prefigurează viitorul acestui domeniu.